Categories
Noutăţi

Comunicat de presă Condamnați la infectare.

Comunicat de presă

Condamnați la infectare. COVID-19 în sistemul de asistență socială din România

(accesați link-ul pentru comunicatul de presă integral)

Condamnați la infectare: cetățenii români cu sau fără dizabilități aflați în centrele rezidențiale.

Asociația Tonal și Centrul pentru Resurse Juridice atrag atenția asupra situației disperate a zecilor de mii de persoane, cu sau fără dizabilități, aflate în centrele sociale rezidențiale din România, care sunt puse în pericol, involuntar, chiar de către angajații acestor centre.


În primul rând, testarea angajaților o dată pe săptămână contribuie la creșterea ratei de infectare cu Covid-19 în centre, în rândul rezidenților. Salariații petrec doar 8-9 ore de muncă în centre. În rest, își trăiesc viața în comunitate, unde nu pot fi depistate în timp util eventualele persoane infectate care, ca și angajați ai centrelor, ulterior vor infecta rezidenții – așa cum s-a întâmplat în majoritatea cazurilor. În al doilea rând, infectările se propagă în interior din cauza interacțiunii dintre rezidenții infectați cu cei neinfectați, fie din lipsă de spațiu, fie din cauza netestării la timp a rezidenților infectați. În al treilea rând, oprirea de către CNSU a publicării de date de către INSP, referitoare la numărul de focare și de persoane infectate din aceste centre, poate contribui la protejarea insuficientă a acestui grup vulnerabil.

Încă de la jumătatea lunii octombrie, guvernul a stabilit să nu mai ia în calcul la rata incidenței focarele din centrele rezidențiale (art. 12 alin. 4, ”Măsurile din 14.10.2020 pentru diminuarea impactului tipului de risc”). Asta duce la raportarea scăderii ratei de infectare. Ministrul sănătății, domnul Nelu Tătaru (Sursa, Digi24, 16.10.2020), explica la acea vreme că ia această măsură pentru a evita situațiile în care o localitate intră în carantină din cauza unui astfel de focar care, nu este în comunitate, ci izolat, într-un centru. Dar, cum arătam mai sus, nu s-a luat în calcul faptul că angajații care se infectează într-un centru, trăiesc în comunitate (din lipsa izolării timp de 14 zile la locul de muncă).

În acest moment, la întrebarea noastră, INSP (răsp. nr. 17895 din 12.11.2020) raportează 328 de focare în toate centrele rezidențiale (indiferent de tipul acestora),cu un total de 7172 de cazuri de infectări. Indiferent de semnificația acestui număr (total infectări / infectări active la data de astăzi) gravitatea situației constă în faptul că toate aceste focare și toate cele 7172 de persoane au fost infectate pe fondul izolării lor continue de aproape opt luni de zile. Raportările INSP referitoare la infectările cu Sars- Cov-2 ale persoanelor (cu/fără dizabilități) care trăiesc în centrele rezidențiale sunt neclare, incomplete, creînd confuzie și arătînd în continuare o atitudine de superficialitate față de acest grup vulnerabil

Astfel, atragem atenția că persoanele din centrele rezidențiale sunt puse în pericol, fără intenție, chiar de către cei care ar trebui să aibă grijă de ele, adică de angajații din sistemul de asistență socială. Marea majoritate a focarelor au fost și sunt cauzate involuntar de aceștia, în condițiile în care rezidenții nu au voie să părăsească centrele, și nici să primească vizite ale persoanelor din comunitate. O posibilă infectare a unui salariat este un pericol atât pentru comunitatea în care acesta trăiește, cât și – la locul de muncă – pentru persoanele cu dizabilități pe care le îngrijește acel salariat.

Considerăm că situația este foarte diferită acum, comparativ cu începutul pandemiei, și credem că, până la acest moment, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) ar fi trebuit să dispună de o evaluare precisă a situației, să elaboreze un plan concret, cu măsuri coerente și alocări de personal, și să solicite consiliilor județene fondurile necesare turelor de muncă de 2 săptămâni (prin rotație).

Pentru garantarea siguranței rezidenților și angajaților din centre solicităm următoarele:
1. Guvernul să adopte cadrul legal necesar pentru ca angajații centrelor rezidențiale să reia urgent sistemul de lucru în ture de câte două săptămâni, și/sau acolo unde nu este posibil, să asigure testarea zilnică a angajaților;

2. DGASPC să asigure asistență pentru elaborarea și publicarea planurilor de intervenție în funcție de scenariile posibile pentru fiecare centru (nicio persoană infectată, mai mulți angajați și rezidenți infectați, permiterea vizitării rezidențilorprin asigurarea testării unui membru de familie cel puțin o dată / lună);

3. Consiliile Județene să aloce fondurile necesare pentru implementarea planurilor de intervenție din fiecare centru, inclusiv plata salariilor și a stimulentelor angajaților, ori decontarea unor cheltuieli cu cazarea și transportul acestora;

4. CNSU și INSP să asigure colectarea adecvată și publicarea datelor referitoare la situația focarelor apărute în fiecare centru social rezidențial, cu menționarea numărului de rezidenți și angajați infectați, vindecați sau decedați;

5. Ministerul Sănătății să se asigure că Direcțiile de Sănătate Publică realizează și transmit în timp util centrelor, rezultatele anchetelor epidemiologice.

Cu deosebită considerație,

Georgiana Pascu, manager de program, CRJ, gpascu@crj.ro, Tel. 0729 881159

Mugur Frățilă, Președinte Consiliul Director, Tonal, office@tonal.ro, Tel 0744248489

Categories
Noutăţi

Un nou articol la secţiunea “Maladia psihică”

“Tulburarea psihică: prea multe denumiri pentru acelaşi fenomen”.

(accesaţi Categorii: Maladia psihică)

De foarte multe ori am fost solicitaţi să explicăm diferenţele ce există între anumite expresii şi noţiuni specifice ariei sănătăţii mentale (ex: prin ce anume diferă boala psihică de maladia psihică? Ce diferenţă există între tulburarea psihică şi boala psihiatrică? şi multe altele).

Am publicat acest articol cu dorinţa de a aduce o lămurire în legătură cu multitudinea de expresii şi denumiri care crează confuzie şi o nedorită dificultate în înţelegerea noţiunii de tulburare psihică. Atunci când ne confruntăm cu o tulburare psihică (ce ne afectează pe noi sau îi afectează pe cei dragi nouă), este foarte important să gândim şi să acţionăm cu claritate, calm şi eficienţă . Confuzia şi neclaritatea create de abundenţa şi diversitatea de formulări, termeni şi expresii reprezintă piedici în construirea unei viziuni şi atitudini care să ne ajute să ne menţinem o linişte eficientă şi care să ne permită să decidem cele mai bune acţiuni necesare. Tulburarea psihică reprezintă o provocare existenţială majoră prin sine. A adăuga suplimentar confuzie este contraproductiv şi, dincolo de intensificarea sentimentelor de disperare şi frică, poate să conducă la decizii şi acţiuni ineficiente ori contraindicate, poate să producă amânări riscante ale intervenţiei (oricare ar fi aceasta, psihoterapeutică şi/sau psihiatrică).

Acest articol se înscrie într-un demers sistematic pe care îl facem cu scopul de a comunica informaţii clare cu privire la maladia psihică şi sănătatea mentală. Considerăm că profesioniştii în domeniul sănătăţii mentale, indiferent de aria sau forma în care îşi desfăşoară activitatea, trebuie să contribuie sistematic şi activ la informarea clară şi corectă a publicului cu privire la cât mai multe aspecte referitoare la sănătatea mentală şi maladia psihică.

Categories
Maladia psihica

Tulburarea psihică: prea multe denumiri pentru acelaşi fenomen.

Maladie psihică, boală psihică, tulburare psihică, afecţiune psihică, tulburări afective,  perturbare psihică, boală mentală, handicap psihic, dizabilitate mentală, dizabilitate intelectuală, handicap neuropsihic, tulburare emoţională, tulburare mentală, disfuncţie psihologică…

Există multă confuzie terminologică. Motivele sunt diverse: evoluţia naturală a psihologiei şi psihiatriei, diversitatea de şcoli şi curente psihologice şi psihiatrice, traduceri din alte limbi, traduceri ale traducerilor, mentalităţi şi obişnuinţe lingvistice. De asemenea, trebuie să înţelegem şi să acceptăm că, la nivelul actual de evoluţie şi dezvoltare culturală, ştiinţifică şi tehnologică a umanităţii, tulburările psihice reprezintă încă un capitol incomplet elucidat al medicinei, culturii, psihologiei, sociologiei, antropologiei, religiei sau geneticii. Toate aceste discipline au contribuit masiv la încercarea de a limpezi şi explica domeniul vast al „funcţionării” sufleteşti şi mentale însă astăzi nu există încă o viziune unitară şi coerentă cu privire la sănătatea mentală şi maladia psihică. Absenţa unei înţelegeri complete şi corecte produce un plus de confuzie.

Dar ce facem când, într-o bună zi, simţim, conştientizăm sau ni se comunică faptul că avem o tulburare psihică? Ce ne facem dacă aflăm despre cineva apropiat sau drag că are o tulburare psihică? Începem să întrebăm în stânga şi în dreapta, căutăm informaţii online, citim articole, ascultăm opinii. Şi, dincolo de suferinţa produsă de maladia psihică (suferinţă directă, dacă noi suntem cei afectaţi sau indirectă, dacă este afectată o persoană apropiată sau dragă nouă), simţim că ne pierdem în jungla conceptuală. Expresiile, noţiunile, viziunile, teoriile, diagnosticele ne copleşesc şi ne îndepărtăm din ce în ce mai mult de înţelegerea limpede a problemei: tulburarea psihică.

Acest hăţiş de concepte şi noţiuni nu trebuie să ne intimideze. Astfel: maladie psihică, boală psihică, tulburare psihică, afecţiune psihică, tulburări afective, perturbare psihică, boală mentală, handicap psihic, dizabilitate mentală, tulburare emoţională, tulburare mentală, disfuncţie psihologică se referă toate la acelaşi fenomen: o perturbare la nivelul „funcţionării” emoţionale sau mentale. Expresia acceptată astăzi în România ca fiind suma tuturor celorlaltor formulări este, conform LEGII nr. 487 din 11 iulie 2002 (*republicată*) a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, tulburarea psihică. Nu înseamnă că celelalte expresii sunt eronate ci este doar o chestiune convenţională.

În sensul cel mai larg, o tulburare psihică indică (descrie) o perturbare în “funcţionarea” noastră mentală şi/sau emoţională. Putem vorbi şi despre perturbări comportamentale însă, pentru a nu complica acum lucrurile, este suficient să ne rezumăm la “funcţionarea” mentală şi/sau emoţională.

“Funcţionarea” mentală se referă la facultăţile noastre cognitive, de cogniţie (adică de cunoaştere; toate procesele care ne permit să cunoaştem lumea , pe noi înşine şi tot ce se întâmplă în jurul nostru: gândire şi judecată, percepţie şi reprezentare, conştientizare, memorie).

“Funcţionarea” emoţională se referă la tot ceea ce simţim, sufleteşte vorbind. Tot ceea ce ni se întâmplă are un impact emoţional asupra noastră. Putem să ne imaginăm că sufletul este o orchestră şi fiecare situaţie sau eveniment din viaţa noastră reprezintă un alt dirijor şi o altă piesă muzicală. Şi, exact aşa cum fiecare piesă muzicală pe care o ascultăm stârneşte în noi sentimente şi emoţii diferite, tot aşa, fiecare eveniment din viaţa noastră stârneşte sentimente şi emoţii diferite. Frica, furia, bucuria, tristeţea, dezgustul sunt toate emoţii (şi mai sunt câteva, nu foarte multe). Fericirea, iubirea, ura, nostalgia sunt sentimente.

Despre felurile în care mintea şi emoţiile noastre pot să nu mai “funcţioneze” corect (adică despre tipurile şi clasificarea tulburărilor psihice), despre cum să identificăm din timp anumite semne (adică despre identificarea precoce a simptomelor) şi despre acţiunile şi decilziile cele mai corecte pe care le putem lua, vom vorbi şi vom scrie în etape şi articole următoare.

Aşadar, tulburarea psihică se referă la o tulburare în “funcţionarea” minţii şi/sau a emoţiilor noastre. Altfel spus, mintea şi emoţiile noastre nu mai “funcţionează” eficient, nu ne mai ajută să ne adaptăm corect la realitate, să progresăm şi să trăim într-un echilibru cu noi şi ceilalţi, cu lumea şi în lume.

La celălalt pol se află sănătatea mentală (sau mintală; noi optăm, din motive de estetică lingvistică, pentru termenul “mental” în detrimentul celui de “mintal”). Da, încă o confuzie: sănătate mentală versus tulburare psihică… De ce nu sănătate psihică/tulburare psihică sau sănătate mentală/tulburare mentală? Pare mai logic. Ei bine, nu este clar de ce. Dar cel mai important este să subliniem încă o dată că este vorba doar despre o chestiune convenţională. Pentru cei ce ne confruntăm cu realitatea tulburărilor psihice, este mult mai important să înţelegem semnificaţiile şi sensurile din spatele cuvintelor şi expresiilor convenţionale utilizate decât să analizăm acurateţea acestor expresii. (În ceea ce ne priveşte, milităm pentru o consolidare terminologică şi un limbaj unitar dar acestea sunt rezultate ale unui proces dificil, complex şi de durată).

Ei bine, sănătatea mentală sau starea de sănătate mentală descrie acea stare în care funcţionăm bine şi adaptat la realitate. Este starea care ne permite să trăim firesc, să progresăm şi să fim mulţumiţi reuşind, în acelaşi timp, să îi acceptăm, respectăm şi ajutăm şi pe cei din jurul nostru. Altfel spus, să trăim cu mulţumire şi în echilibru cu ceilalţi şi cu lumea.

Notă: am utilizat ghilimele atunci când am făcut referire la funcţionarea mentală sau emoţională. Pentru că termenul “funcţionare” sugerează o anumită mecanicitate care este mai dificil de asociat cu fenomenele viului şi cu atât mai dificil de asociat cu viaţa umană. Este doar o nuanţă.

 

psih. Marius Mugurel FRĂŢILĂ

Categories
Noutăţi

NESsT Romania: Competitia intreprinderilor sociale 2011-2012!

NESsT Romania a lansat a treia competitie a intreprinderilor sociale! Felicitari!!!

TONAL recomanda tuturor organizatiilor si persoanelor interesate sa acceseze cu incredere si determinare link-ul de mai jos:

http://www.nesst.org/?portfolio=romania-social-enterprise-competition

Asociatia TONAL a participat la competitia intreprinderilor sociale 2009-2010 organizata de NESsT Romania si, prin castigarea competitiei, a devenit membra a portofoliului NESsT. Perioada de planificare a intreprinderii sociale (care s-a desfasurat pe parcursul anului 2010) a reprezentat pentru TONAL un proces complex de evaluare organizationala si reconsiderare strategica a obiectivelor, resurselor si procedurilor noastre iar suportul uman si profesional, acordat de NESsT pe toata durata acestui proces, a contribuit decisiv la maturizarea organizatiei noastre.

Sprijinul NESsT Romania este sistematic, structurat si complet iar viziunea, instrumentele si reteaua de profesionsti pe care le pune la dispozitie contribuie determinant la activarea si fructificarea potentialului latent al unei organizatii, cu scopul bine definit de a implementa cu succes o intreprindere sociala.

Pentru noi, colaborarea cu NESsT Romania reprezinta o experienta umana si profesionala exceptionala (si nu exista nici o exagerare in aceasta afirmatie).

Dorim tuturor candidatilor succes si va asiguram ca intalnirea cu NESsT Romania va aduce multa energie pozitiva, claritate si sprijin in proiectele organizatiei dumneavoastra!

Categories
Maladia psihica

Este necesar să ştim.

Dacă suntem afectaţi de o maladie psihică, dacă un membru al familiei noastre sau un coleg ori un prieten este afectat de o maladie psihică, putem să acţionăm eficient dacă suntem informaţi. Dacă suntem corect informaţi. În scurt timp, vom introduce o rubrică specială cu informaţii importante şi necesare despre maladia psihică: factori favorizanţi sau declanşatori, manifestări, semne şi simptome, complicaţii, tratamente chimice si tratamente non-chimice (terapii complementare), servicii şi programe, atitudini si mentalităţi.

De asemenea, este foarte important să conştientizăm procentul ridicat al incidenţei maladiilor psihice la nivel global şi să dezvoltăm un stil de viaţă preventiv care să diminueze riscul declanşării unei maladii psihice. În acest sens, vom pune la dispoziţia publicului informaţii şi sugestii valoroase, bazate deopotrivă pe cele mai noi rezultate ale cercetărilor ştiinţifice cât mai ales pe experienţa cumulată a profesioniştilor în domeniul sănătăţii mentale care activează în TONAL sau colaborează cu TONAL.